Poate ca mor la 40 de ani.Sau in floarea tineretii,la 20 de ani.Poate mor peste 1 an sau poate mor maine.Dar cine stie?! Poate mor in noaptea asta,dormind.
Poate mor acasa,langa sotul si copiii mei.Poate mor pe scena,la scoala sau intr`un spital.Poate mor intr`o mare sau pe munte.Poate mor fumand.Poate mor facand sex.Poate mor intr`un parc,pe o banca,uitandu`ma la niste porumbei mancand paine de la o batranica amabila.
Dar,oricand as muri,eu nu regret nimic.Nu regret nici ce am vazut in Europa,nici acel sarut din 17 Noiembrie.Nu regret nici tigarile fumate si nici zilele de martie.Nu regret anii de pian si nici alegereile pe care le`am facut.Nu regret nici insultele pe care i le`am adresat profesoarei de franceza,nu regret nici iubirea de 2 ani.Nu regret zilele insorite,nu regret prieteniile pierdute,nu regret niciun cuvant rostit fara senssi nu regret momentele in care am ras sau am plans.Toate astea fac parte din viata pe care am trait`o.
As regreta ca nu am mai apucat sa merg la concertul Ac/Dc,as regreta ca nu m`am intalnit cu Hibrida,as regreta ca l`am mai intalnit pe Capusa intr`o alta zi de vara.As regreta ca nu am putut sa le spun si sa le dovedesc persoanelor din viata mea cat de mult le iubesc.As regreta suferinta mamei.
Dar,cu toate astea,as pleca impacata,stiind ca sunt cateva persoane-nu multe-care ma iubesc.